Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL DAUNATORILOR

Cydia pomonella inapoi
Denumire populara: Viermele merelor

Denumire stiintifica: Cydia pomonella
Viermele merelor este un daunator extreme de periculos care produce pagube la mar, par, gutui, nuc si castan. Viermele merelor ierneaza in stadiul de larva, sub frunzele cazute pe sol, in crapaturile scoartei, in ambalajele de depozitare a merelor, in depozite, etc. Prezinta in general 2 generatii pe an (uneori chiar 3). Fluturii apar in luna mai, depun oua, iar larvele produc rosaturi superficiale in pielita fructului in curs de formare sau patrund in fruct formand galerii, hranindu-se cu pulpa si semintele fuctelor. Aceste galerii sunt umplute cu resturi si excremente ale larvelor, dand un aspect neplacut fructelor, depreciind calitatea. Fructele tinere atacate se usuca si cad, cele atacate mai tarziu nu se pot valorifica superior, si nici nu se pot depozita, deoarece se pot instala diversi agenti patogeni.
Adultul este un fluture mic, cu deschizatura aripilor anterioare de 15-20 mm, iar lungimea corpului de 10 mm. Aripile anterioare sunt de culoare bruna-cenusie, cu striuri transversale de culoare cenusiu-inchis spre negru. La varf, aripile anterioare prezinta o pata bruna in forma de semiluna, iar in interior de culoarea bronzului. Marginea apicala a aripilor anterioare si marginile apicale si dorsala a aripilor posterioare sunt prevazute cu franjuri. Aripile posterioare sunt de culoare brun-roscata, cu stralucire aramie. In stare de repaus, aripile au forma unui acoperis de casa.
Oul este de forma unui disc, de 0,5 mm, rotund sau usor elipsoidal, transparent, la inceput de culoare albusului de ou (hialin), apoi de culoarea unei perle, dupa care prin corion se vad diferitele stadii de embriogeneza.
Larva, omida adevarata, la completa dezvoltare are lungimea corpului de 16-20 mm si este de culoare roz-deschis, iar capul de culoare bruna. Dorsal, fiecare din segmentele corpului larvei are cate 2 negi de culoare brun-inchis, prevazuti cu perisori senzitivi. Pe abdomen, au in varf crosete in forma de semiluna.
Larvele mature ierneaza intr-un cocon din fire matasoase, impregnate cu ceara ca sa le apere de intemperii. In acest cocon ia nastere crisalida. Crisalida are lungimea de 8-12 mm, fiind de culoare bruna-caramizie, stralucitoare.
Denumire ştiinţifică
Cydia pomonella, Carpocapsa pomonella L., Lasperesia pomonella L.
Răspândire
Viermele merelor, se întâlneşte în toate zonele pomicole, fiind frecvent în livezile de măr neîngrijite, unde determină pierderi importante, atât cantitativ cât şi calitativ. Originar din regiunea euro-siberiana, viermele merelor s-a raspandit in toate tarile de pe glob in care se cultiva marul, parul si alte specii de pomi. In Europa este raspandit in toate tarile, cu exceptia tarilor nordice, iar in Romania se intalneste atat in zonele de campie cat si in cele de dealuri si submontane. In livezile neglijate, in anii favorabili inmultirii, insecta ajunge sa atace 25-90% din fructe.
Daune
Larvele de L. pomonella atacă fructele. Atacul se prezintă sub două forme: primar - când fructele sunt roase superficial şi secundar când fructele prezintă galerii cu excremente şi rosături în jurul orificiului de penetrare.
Fructele atacate nu se mai dezvoltă normal, îşi pierd valoarea comercială şi nu se pot păstra. În livezile neîngrijite pagubele ajung la 70-80%.
Biologie
Viermele merelor are 1-4 generatii pe an: in jumatatea de sud a Angliei, Danemarca, R.F a Germaniei, jumatatea nordica a Poloniei are o generatie, apoi numarul generatiilor anuale creste catre sud,ajungand la 4 generatii in tarile din partea nordica a Africii, partea sudica a Australiei, Africii, Americii de Sud si partea de sud-vest si sud-est a S.U.A.
Dupa Savescu A. si colaboratorii(1958),in tara noastra viermele are 2 generatii pe an : prima generatie are loc in lunile mai-iunie si a II-a generatie in lunile august-septembrie. Ierneaza in stadiu de larva ajunsa la completa dezvoltare, intr-un cocon matasos, adapostit sub scoarta trunchiului si in crapaturile acestuia, in diferite locuri de pastrare a fructelor. In primavara, prin luna mai, cand se realizeaza pragul inferior de dezvoltare (temperatura de 9°C), iar bobocii florali abia se coloreaza, larvele se transforma in pupe. Zborul fluturilor se inregistreaza cand temperatura aerului depaseste 15°C si apar esalonat pe o perioada de 35-80 zile. Perioada preovipozitara dureaza 10-20 zile. Copulatia are loc in prima jumatate a lunii mai.
Prima generatie, de primavara-vara, se dezvolta din a II-a jumatate a lunii mai, cand femelele, provenite din larvele hibernante, incep depunerea oualor. Ouale sunt dispuse izolat, pe frunze, fructe si lastari, cand fructele au marimea unei alune; o femela depune, in intreaga perioada preovipozitara in medie 80-100oua si in conditiile favorabile chiar peste 300 oua. Perioada de incubatie este de 3-23 zile, frecvent 10-18zile, la temperaturi medii de 11,2-26,2°C, in functie de temperatura si umiditate.
In timpul perioadei de incubatie s-au constatat 5 faze principale de evolutie a embrionului:
1. ou hialin,
2. ou cu ,,inel rosu’’,
3. ou in intregime rosu (unde embrionul fiind dezvoltat cuprinde intreaga suprafata de sub corion),
4. ou rosu cu punct negru (cand s-a format capsula cefalica ce da culoarea neagra localizata la capatul superior al embrionului, lucru care se vede se vede prin transparenta sub corion),
5. ou parasit, din care a iesit larva, alb-laptos, cand corionul este perforat, excavat, uscat.
În funcţie de zonă, în ţara noastră viermele merelor are 1-3 generaţii, frecvent 2 generaţii; iernează ca larvă în stadiul de cocon de iarnă, cu pereţii groşi.
În primăvară larva construieşte o galerie spre exterior prin care va ieşi fluturele şi apoi se transformă în pupă (împuparea se eşalonează pe o perioadă de 40-45 zile). Din această cauză, şi apariţia fluturilor se face eşalonat.
Obişnuit, primii fluturi apar în luna mai, crepusculari şi nocturni. Perioada preovipozitară durează 5-6 zile la prima generaţie şi 3-4 zile la a doua generaţie. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici, întotdeauna pe suprafeţe netede. Prolificitatea femelelor este de 20-80 ouă, ajungând şi la 300. Larvele neonate migrează către fructe, parcurgând 2-3 cm într-un minut.
După Steiner (1939), larvele sunt capabile să se deplaseze în căutarea hranei până la 2 m distanţă de la locul eclozării. Larvele se hrănesc cu epiderma frunzelor şi fructelor. Ajunsă la fruct, larva perforează fructul în cavitatea calicială sau pedunculară. În momentul când larva a ajuns în casa seminală şi începe să consume seminţele, fructul se opreşte din creştere şi cade din pom, adesea cu larva care îşi continuă dezvoltarea. Obişnuit intr-un fruct se dezvoltă o singură larvă. În cursul evoluţiei, larvele năpârlesc de patru ori. Perioada de părăsire a fructelor este în funcţie de generaţie şi de regiune (obişnuit la sfârşitul lunii iunie sau iulie). Multe larve cad direct pe sol pe un fir de mătase şi apoi se retrag în diferite adăposturi. Larva trece în cocon mătăsos, în care se împupează. Adulţii apar obişnuit la sfârşitul lunii iunie şi dau naştere la generaţia a doua.
Fluturii generaţiei estivale depun ouăle direct pe fructe, mai rar pe frunze.
Larvele pătrund în fructe, obişnuit pe partea laterală unde de regulă se găseşte lipită o frunză sau un fruct alăturat.
În toamnă, larvele ajunse la maturitate, părăsesc fructele şi migrează către adăposturile de hibernare, unde stau în diapauză până în primăvara următoare. Ca duşmani naturali ai acestei insecte sunt microorganismele. Bacillus cereus, Beauveria bassiana şi o serie de viespi parazite: Trichogramma embryophagum, Trichogramma cacoeciae.
Plante atacate şi mod de dăunare
Este o specie polifagă, preferând mărul, dar produce pagube şi la castan, gutui. Atacul se produce în două forme: atacul primar, când fructele sunt roase numai superficial, sub formă de excavaţii şi atacul secundar, când fructele sunt perforate în profunzime, fiind traversate de galerii pline de excavaţii şi de resturi brunificate.
Descriere
Iernează ca larvă în stadiu de dezvoltare, într-un cocon de iarnă. Fluturii apar la mijlocul lunii aprilie, la începutul lunii mai femelele depunând ouăle în grup de câte 2-3, pe ramuri, frunze şi fructe. După ecloziune, larvele se hrănesc la început cu frunze, ulterior pătrunzând în fructe, în special prin zona caliciului sau a penduncului. Hrănirea şi dezvoltarea larvelor se realizează în fruct, prin roaderea de galerii până la nivelul casei seminale. La dezvoltare completă, larvele părăsesc fructele şi împupează în sol. Fluturii generaţiei estivale apar în luna august, depunând ouă direct pe fructe, mai rar pe frunze. Larvele acestei generaţii se dezvoltă în fruct, până la maturitate completă, rozând galerii în pulpa fructului, părăsind apoi fructul şi retrăgându-se în sol pentru încoconare, stadiu în care iernează. Are două generaţii pe an.
Adulţii au aripile anterioare largi, subrectangulare, cenuşii-deschise cu numeroase striuri transversale sinuoase. Spre marginea externă prezintă o pată brun-închis, încadrată de două benzi semilunare galbene, cu luciu de bronz. Pe faţa ventrală, la masculi se observă o zonă de solzi, neagră, sub forma unei pete; aripile posterioare sunt brune-arămii cu reflexe aurii.
Oul este subcircular, puţin bombat, alb-opalescent, în timpul incubaţiei trece prin faza de "cerc roşu", apoi de "cap negru", iar înainte de ecloziune are culoarea brun-închis.
Pupa este galben-brună sau brun închis.
Prevenire
A) MĂR:
  a) discuirea solului, prin această măsură distrugându-se o parte din coconi;
  b) instalarea de brâie-capcană în jurul trunchiului pomilor pentru captarea larvelor în timpul migrării şi arderea acestora;
  c) strângerea fructelor viermănoase din livadă şi distrugerea sau folosirea acestora în alte scopuri;
B) CASTAN: recoltarea la timp şi sortarea fructelor, eliminând fructele infestate; fructele infestate se distrug prin îngropare la adâncime sau se ard.
Combatere
Pentru combaterea viermelui marului se recomanda tratamente fitosanitare cu produse specifice (pentru detalii consultati programul Pesticide), la depasirea pragului economic de daunare (PED).
Se recomandă o serie de măsuri agrotehnice (arătura adâncă de toamnă, tăieri de întreţinere corespunzătoare, adunarea fructelor viermănoase căzute şi distrugerea lor, în vederea diminuării rezervei biologice) şi măsuri chimice, la avertizare. În general se avertizează 1-2 tratamente pentru generaţia I-a în perioada mai-iunie şi 2-3 tratamente pentru generaţia a II-a aplicate în iulie-august.
Şi în ţara noastră se fac cercetări intense pentru folosirea unor procedee biologice în combaterea viermelui merelor, cum sunt:
- folosirea unor preparate biotice pe bază de Bacillus thuringiensis (Thuringin);
- folosirea unor viespi oofage (Trichogramma embryophagum);
- folosirea feromonilor sexuali pentru stabilirea momentelor optime în avertizarea tratamentelor fitosanitare şi chiar şi pentru combatere.
Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-0 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-1 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-2 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-3 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-4 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-5 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-6 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-7 Viermele merelor - Cydia pomonella - Carpocapsa pomonella-8