PESTICIDE - GHIDUL DAUNATORILOR
Eurygaster integriceps
inapoi
Denumire populara: Plosnita graului
Denumire stiintifica: Eurygaster integriceps
Denumire stiintifica: Eurygaster integriceps
Raspandire
In special in sudul si estul tarii
Descriere
Adultul are corpul oval, de 11-13 mm lungime, de culoare bruna.Capul triunghiular. Antenele constituite din 5 articule. Pronotul aproape hexagonal. Scutelul foarte dezvoltat egal in lungime cu abdomenul, cu o carena in partea mediana si cu doua puncte galbui la baza. Oul este sferic si de culoare verzuie la depunere si de culoare inchisa, pe masura ce se dezvolta embrionul. Larva este asemanatoare cu insecta adulta, fiind mai mica si lipsita de aripi sau cu rudimente de aripi, in functie de varsta acesteia.
Biologie
Are o generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta, sub frunzarul padurii, in liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Primavara la temperaturi de peste 10º C, insectele isi fac aparitia, la inceput pe gramineele spontane, apoi zboara in culturile de cereale. Numarul maxim de insecte pe culturi se inregistreaza la jumatatea lunii mai. Dupa o perioada de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si depunerea pontei. Larvele apar la 8-10 zile de la depunerea pontei. Pana la maturare se hranesc si naparlesc de 4-5 ori, intreaga lor evolutie durand 30-40 zile, ceace corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adultii din noua generatie apar la sfarsitul lunii iulie, hranirea lor continuand pana in cursul lunii august, cand se retrag pentru iernare.
Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee cultivate si spontane. Adultii inteapa tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile si boabele. La locul intepaturii se formeaza o mica umflatura numita "con salivar” in jurul careia apare o zona de culoare galbuie. Adesea frunza atacata se ingalbeneste, se rasuceste si se usuca, de la locul intepaturii atarnand ca o sfoara. Uneori spicul ramane in burduf iar cand apare, are aristele ondulate si poate fi partial sau total steril, albit, aspect care se intalneste frecvent la varful spicelor. Boabele atacate sunt sistave, zbarcite sau daca nu sunt deformate, poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Calitatea productiei este mult diminuata.
Combatere
Se face la avertizare atat pentru adultii hibernanti cat si pentru larve. Pentru combatere se utilizeaza insecticide specifice (pentru detalii consultati programul Pesticide).
In special in sudul si estul tarii
Descriere
Adultul are corpul oval, de 11-13 mm lungime, de culoare bruna.Capul triunghiular. Antenele constituite din 5 articule. Pronotul aproape hexagonal. Scutelul foarte dezvoltat egal in lungime cu abdomenul, cu o carena in partea mediana si cu doua puncte galbui la baza. Oul este sferic si de culoare verzuie la depunere si de culoare inchisa, pe masura ce se dezvolta embrionul. Larva este asemanatoare cu insecta adulta, fiind mai mica si lipsita de aripi sau cu rudimente de aripi, in functie de varsta acesteia.
Biologie
Are o generatie pe an. Ierneaza ca insecta adulta, sub frunzarul padurii, in liziera pomilor din apropierea culturilor, sub ierburi. Primavara la temperaturi de peste 10º C, insectele isi fac aparitia, la inceput pe gramineele spontane, apoi zboara in culturile de cereale. Numarul maxim de insecte pe culturi se inregistreaza la jumatatea lunii mai. Dupa o perioada de hranire si maturatie sexuala are loc copulatia si depunerea pontei. Larvele apar la 8-10 zile de la depunerea pontei. Pana la maturare se hranesc si naparlesc de 4-5 ori, intreaga lor evolutie durand 30-40 zile, ceace corespunde cu ajungerea la maturitate a cerealelor. Adultii din noua generatie apar la sfarsitul lunii iulie, hranirea lor continuand pana in cursul lunii august, cand se retrag pentru iernare.
Plante atacate si mod de daunare
Specie oligofaga, dezvoltandu-se in principal pe culturile de grau, dar ataca si alte graminee cultivate si spontane. Adultii inteapa tulpinile tinere, frunzele, rahisul spicelor, florile si boabele. La locul intepaturii se formeaza o mica umflatura numita "con salivar” in jurul careia apare o zona de culoare galbuie. Adesea frunza atacata se ingalbeneste, se rasuceste si se usuca, de la locul intepaturii atarnand ca o sfoara. Uneori spicul ramane in burduf iar cand apare, are aristele ondulate si poate fi partial sau total steril, albit, aspect care se intalneste frecvent la varful spicelor. Boabele atacate sunt sistave, zbarcite sau daca nu sunt deformate, poarta urmele intepaturilor sub forma de puncte negre, inconjurate de o zona decolorata. Calitatea productiei este mult diminuata.
Combatere
Se face la avertizare atat pentru adultii hibernanti cat si pentru larve. Pentru combatere se utilizeaza insecticide specifice (pentru detalii consultati programul Pesticide).
- Abraxas grossulariata
- Aculus fockeui
- Aculus schlechtendali
- Agriolimax agreste
- Agriotes spp.
- Agrotis segetum
- Anisoplia sp. / Anisoplia spp.
- Anthonomus pomorum
- Aphis pomi
- Athalia rosae
- Bothynoderes punctiventris / Tanymecus palliatus
- Brevicoryne brassicae
- Bryobia rubrioculus
- Calepitrimerus vitis / Phyllocoptes vitis
- Cerambyx cerdo
- Cerosipha gossipii / Cerosipha gossypii
- Ceutorhynchus assimilis
- Chlorops pumilionis
- Colomerus vitis / Eriophyes vitis
- Cydia funebrana
- Cydia pomonella
- Delia coarctata
- Diabrotica virgifera
- Epicometis hirta poda / Tropinota hirta
- Erannis defoliaria / Hibernia defolaria
- Eriosoma lanigerum
- Euproctis Chrysorrhoea
- Eurygaster integriceps
- Gryllotalpa gryllotalpa
- Haplodiplosis marginata
- Helicoverpa armigera
- Hoplocampa minuta
- Hoplocampa testudinea
- Hyalopterus pruni
- Hyphantria cunea
- Lema melanopa / Oulema melanopus
- Leptinotarsa decemlineata
- Liriomyza trifolii
- Lobesia botrana
- Macrosiphum euphorbiae
- Mamestra brassicae
- Megachile centuncularis
- Meligethes aeneus
- Melolontha hippocastani
- Myzus cerasi
- Operopthera brumata
- Oscinella frit / Oscinella pusilla
- Panonychus ulmi
- Phytoptus avellanae
- Pieris brassicae
- Siteroptes graminum
- Subcoccinella 24-punctata
- Tarsonemus fragariae
- Viteus vitifoliae / Phylloxera vastatrix
- Xyleborus dispar
RECOMANDA UNUI PRIETEN