Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL DAUNATORILOR

Gryllotalpa gryllotalpa inapoi
Denumire populara: Coropişniţa

Denumire stiintifica: Gryllotalpa gryllotalpa
Aspect
40-60 mm lungime; corpul este de culoare maro închis; constituţia corpului se aseamănă mai mult cu cea a unui rac decât cu cea a unei insecte, din cauza platoşei gâtului, care este lungă şi robustă; capul, privit de sus, are un aspect triunghiular; pe el sunt inserate două antene relativ scurte, filiforme, compuse din mai multe segmente; picioarele anterioare sunt astfel modificate, pentru a servi la săpături (ca nişte lopeţi); picioarele posterioare nu sunt ca cele de la alte specii de greieri, adică nu sunt special concepute pentru salturi; aripile anterioare sunt scurte şi coriacee; aripile posterioare sunt maronii şi parţial transparente; ele acoperă partea posterioară a corpului; cu ajutorul lor, coropişniţele pot parcurge în zbor distanţe scurte; pe partea posterioară a corpului se află doi cerci lungi; larvele se aseamănă imago-ului (insecta adultă), din cauză că trec printr-o evoluţie hemimetabolă.
Coropisnita adulta are corpul de 30-55 mm lungime si culoare cafenie. Dorsal, primul segment al toracelui (pronotul) este mare, ovoid, bombat, catifelat si placut la atingere. Picioarele anterioare sunt adaptate sapatului.
Biologie
Această insectă (Mole Cricket in engleza) s-a adaptat foarte bine, în cursul evoluţiei sale ca specie, la o viaţă subterană. Cu ajutorul picioarelor anterioare puternice, asemănătoare unor Iopeţi, Coropişniţa sapă numeroase coridoare, aflate imediat sub suprafaţa solului. Ea se hrăneşte cu material vegetal, rădăcini, insecte târâtoare mai mici şi viermi (râme). Numai în perioada de împerechere, coropişniţa iese la suprafaţă, unde îşi caută un partener, cu care să se reproducă. După reproducere, în mai/iunie femelele sapă în pământ un culoar, iar la capătul lui, la aproximativ 10-30 cm adâncime a solului, îl lărgesc sub forma unei concavităţi de dimensiunile unui pumn, iar pereţii acesteia îi consolidează cu o secreţie. In această gaură femela depune aproximativ 200-600 ouă gălbui, de circa 2-3 mm fiecare. După o perioadă de evoluţie embrionară de 2-3 săptămâni, eclozează larvele, care iniţial au culoarea albă, dar care devin în scurt timp maro. Acestea nu au încă aripi în acest stadiu de evoluţie. Femela mamă îngrijeşte în acest timp ouăle, iar mai târziu şi larvele. Acestea se hrănesc cu rădăcini subţiri şi cu particule de humus. După 1-2 năpârliri larvele părăsesc cuibul şi sapă singure noi coridoare subterane. în octombrie ele se îngroapă la 30-100 cm adâncime în pământ, unde hibernează. In general ele năpârlesc de mai multe ori, până devin adulte.
Se-nmultesc din doi in doi ani. Prin lunile mai-iunie are loc copulatia si depunerea oualor. Ouala sferice, sunt de marimea unei seminte de canepa si de culoare alb-galbuie. Larva este asemanatoare insectei adulte. Pentru depunere, femela sapa un cuib de marimea unui ou de gaina, la 5-15 cm adancime, in care va depune intre 300 si 600 de oua. Incubatia dureaza 15-20 zile. Larvele aparute raman in cuib sub ocrotirea femelei pana dupa prima naparlire, apoi devin independente sapandu-si propriile gauri.
Catre sfarsitul toamnei, larvele naparlesc de doua ori, apoi se retrag pentru hibernare in sol sau in locurile de depozitare a balegarului. In primavara, ele urca in stratul superficial al solului, sapa galerii de hranire, se hranesc si continua sa se dezvolte, iar spre toamna celui de al doilea an, larvele devin insecte adulte care hiberneaza. Pentru dezvoltare si iernare, coropisnita prefera solurile bogate in substante organice si balegar de grajd. Ierneaza ca insecta adulta si larva de varsta a III-a, in sol, la 30-40 cm adancime.
Răspândire
Speciile din familia Gryllotalpidae (coropişniţe) sunt răspândite în aproape toată lumea. Coropişniţa europeană apare în Europa, Africa de nord şi vestul Asiei. În grădini ea atacă căpşunile, viţele de vie şi numeroase soiuri de legume.
Dăunător
Coropisnita produce pagube mari in rasadnite, sere, solarii si in camp la culturile de legume, preferand rosiile, vinetele, conopida, morcovii. In rasadnite, atacul se manifesta imediat dupa semanat, prin dislocarea semintelor in germinare. La culturile semanate direct, in urma deplasarii, coropisnita disloca samanta in germinare. In radacinile mai groase de sfecla, morcov si in tuberculii de cartof, insectele rod cavitati mari.
Larvele se hrănesc cu rădăcini tinere şi moi, fapt care slăbeşte plantele şi care în cazuri extreme duce la moartea acestora. Din cauza coropişniţelor adulte care sapă imediat sub suprafaţa solului, pământul plantelor este perturbat în aşa măsură, încât acestea nu mai au suficient loc pentru a se susţine şi drept urmare se ofilesc şi mor.
Prevenire
Să se atragă prădătorii naturali ai coropişniţelor, precum ciorile, bufniţele, mierlele, graurii, chiţcanii, cârtiţele şi pisicile.
Combatere
Combaterea se poate realiza numai în serele, grădinile de plante sau de copaci care au scop comercial, deoarece specia de coropişniţe este pe cale de dispariţie şi de aceea este protejată de lege.
Pentru pescuit
Sunt foarte cautate de somn, clean, mreana, chiar si crap. Se ataseaza de carlig relativ usor, Varful carligului va patrunde in corpul coropisnitei in zona capului si va iesi complet prin partea posterioara. Mrenutele si clenisorii ne pot crea destul de multe probleme, reusind sa ‘sparga’ destul de usor abdomenul insectei, trebuind neaparat inlocuita. Separarea indivizilor este obligatorie in pastrarea coropisnitelor pe perioade mai lungi de timp. Ca modalitate de pastrare si transport, s-a dovedit a foarte eficienta urmatoarea : luam o bucata de lemn ‘plina’, cu lungimea de 40-50 cm si latimea de 25-30 cm; pe toata suprafata, pe ambele parti,se fac gauri de cate 10-12 cm lungime si 2,5-3 cm diametru, la distante de minim 1 cm intre ele, in care se vor introduce insectele; fiecare dintre aceste suprafete va fi acoperita cu cate o bucata de placaj, avand aceeasi lungime cu cea a lemnului – asemenea unui capac; placajul va fi gaurit in doua  trei locuri, in dreptul fiecarei gauri, pentru aerisire. Rezultatul final va trebui sa se asemene cu o cutie de rummy, pastrand proportiile.
Coropişniţa - Gryllotalpa gryllotalpa - Mole Cricket-0 Coropişniţa - Gryllotalpa gryllotalpa - Mole Cricket-1 Coropişniţa - Gryllotalpa gryllotalpa - Mole Cricket-2