Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL BOLILOR

Colletotrichum lindemuthianum inapoi
Denumire populara: Antracnoza fasolei

Denumire stiintifica: Colletotrichum lindemuthianum
Antracnoza este una dintre cele mai raspandite si pagubitoare boli ale fasolei. Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare a fasolei, pe organele aeriene si  cateodată si pe radacini.
Primele simptome apar la plantele abia rasarite, pe ale caror cotiledoane apar pete mici de culoare inchisa, usor adancite in tesut. In aceasta faza pot fi atacate si radacinile, lucru care duce la uscarea plantei.
La plantele mature sunt atacate tulpinile, frunzele, pastaile si boabele. Pe tulpini apar pete mici, brune care la inceput sunt superficiale apoi se adancesc si formeaza dungi longitudinale, de culoare bruna. In dreptul acestor pete tulpinile se frang usor iar ramurile sii frunzele se ingalbenesc si se usuca.
Pe frunze, de-a lungul nervurilor apar pete rotunde sau alungite, de culoare brun-galbuie. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, adancite in tesut. De pe pastai infectia se raspandeste la boabe pe care apar pete brune sau cafenii, devin zbarcite si nu ajung la maturitate.
Antracnoza este una dintre cele mai raspândite si pagubitoare boli ale fasolei. A fost semnalata în Europa din anul 1875 iar acum este cunoscuta în toate tarile cu clima temperata.
La noi în tara se întâlneste frecvent în zonele cu peste 600 mm precipitatii anuale, în Transilvania, Banat, Moldova si în zonele din nordul Olteniei si Munteniei.
Boala poate produce pierderi ce se pot ridica la 5-15% din recolta.
Simptome
Boala se manifesta în toate fazele de dezvoltare a fasolei, pe organele aeriene si mai rar pe radacini.
Primele simptome apar la plantule, unde pe cotiledoane si axa hipocotila apar pete sau leziuni circulare, alungite sau de forma neregulata, de culoare brun-roscata, adâncite în tesut.
La plantele mature sunt atacate tulpinile, frunzele, pastaile si boabele.
Pe tulpini apar pete mici, brune care la început sunt superficiale apoi se adâncesc si formeaza dungi longitudinale, de culoare bruna.În dreptul acestor pete tulpinile se frîng usor iar ramurile si frunzele se îngalbenesc si se usuca.
Pe frunze apar pete neregulate sau alungite pe lânga nervuri, de culoare brun-galbuie,  marginite de o dunga subtire brun roscata. La început petele sunt izolate, apoi conflueaza,  tesuturile din dreptul lor se necrozeaza, se rup, încât frunzele apar perforate.
Cel mai caracteristic atac se observa pe pastai si se manifesta prin mici pete circulare, care pe parcurs se maresc, sunt de culoare brun-galbui, cufundate în tesut, marginite de o dunga rosietica.
Pe vreme umeda petele conflueaza ocupând o mare parte din suprafata pastailor. Pe suprafata petelor apar numeroase punctisoare de culoare roz la început, apoi bruna, care reprezinta fructificatiile ciupercii. De pe pastai infectia patrunde pâna la boabe pe care se observa pete brun închis sau cafenii. Boabele sunt incomplet dezvoltate si zbârcite.
Agentul patogen
Boala este produsa de Colletotrichum lindemuthianum (Sacc.et Magn.) Br.et Cav. din familia Melanconiaceae, ordinul Melanconiales, clasa Deuteromycetes  (Fungi imperfecti).
Ciuperca prezinta un miceliu hialin, septat, ramificat, ce se dezvolta intercelular. Pe miceliu se diferentiaza fructificatiile ciupercii - acervulii, pe care se formeaza conidioforii cu conidiile ciupercii.
Conidioforii sunt scurti, cilindrici, incolori, simpli si formeaza terminal conidii care pot fi ovale, elipsoidale sau cilindrice si au membrana neteda si mucilaginoasa. La periferia acervulilor sau printre conidiofori se gasesc peri rigizi, drepti sau usor curbati, cu 1-4 septe, de culoare brun negricioasa.
Conidiile, care se formeaza în numar mare, raspândesc boala în timpul perioadei de vegetatie. Ele sunt diseminate la distante scurte prin picaturi de ploaie sau vânt si ajunse pe plantele de fasole se lipesc usor,datorita învelisului lor mucilaginos. Germinarea conidiilor si frecventa infectiilor sunt favorizate de ploile repetate si de temperaturi cuprinse între 15- 25°C;  la temperaturi de peste 32 °C conidiile nu mai pot germina.
De la un an la altul ciuperca se transmite prin miceliu localizat  în resturile de plante ramase în câmp sau în tegumentul boabelor infectate. Prin germinarea acestor boabe se dezvolta plantute ale caror cotiledoane sunt patate cu antracnoza.
Combatere
Un rol foarte important îl au masurile de prevenire : se aduna si se distrug resturile de plante ramase dupa recoltare, dupa care se vor face araturi adânci. Se aplica asolament rational, astfel ca fasolea sa nu revina pe acelasi teren mai devreme de 3 ani, pentru semanat se va folosi samânta sanatoasa sau în prealabil dezinfectata.
Masuri de combatere dupa aparitia bolii: stropiri cu produse specifice (pentru detalii consultati programul Pesticide).
Masuri de prevenire si combatere
- nu reveniti cu plantatia de fasole pe acelasi loc mai devreme de 3 ani
- folositi samanta sanatoasa, din culturi neinfestate
- tratamente chimice cu produse specifice (pentru detalii consultati programul Pesticide)
- adunarea si distrugerea resturilor vegetale
Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-0 Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-1 Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-2 Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-3 Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-4 Antracnoza fasolei - Colletotrichum lindemuthianum-5