Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL BURUIENILOR

Chamomilla recutita / Matricaria chamomilla inapoi
Denumire populara: Musetel / romanita

Denumire stiintifica: Chamomilla recutita / Matricaria chamomilla
Mușețelul (Matricaria recutita, denumit și romaniță, mătrice, mătricea, morună, roman, romonel sau prin Transilvania românică) este o plantă erbacee anuală, medicinală, din familia Asteraceae, cu frunze divizate și cu flori grupate în capitule terminale. Următoarele denumiri sunt sinonime pentru mușețel: Chamomilla chamomilla, Chamomilla recutita (nume acceptate în conformitate cu Flora Europei), Matricaria chamomilla, și Matricaria suaveolens.
Buruiana anuala sau anual hibernanta cu radacina fusiforma si cu un miros caracteristic de mar. Prefera solurile bogate in elemente nutritive, sarace sau lipsite de calciu, soluri tinere, argiloase sau nisipo-lutoase.
Muşeţel
Fr.: Camomille commune, Matricaire; G.: Echte Kamille; M.: Orvosi szekfu; R. Romaşka aptecinaia, Romaşka lekarstvennaia.
Caractere de recunoaştere
Planta: Specie ierboasă anuală sau hibernantă, cu înălţimea de 5-60cm (pînă la 80 cm în culturi), cu miros puternic aromat; specia prezintă un polimorfism foarte accentuat în funcţie de locul în care creşte: astfel, pe islazuri, în locuri bătătorite, săraturi, atinge 10-15 cm şi nu este ramificat în timp ce la marginea drumurilor şi mai ales ca bu­ruiană în lan este înalt pînă la 40-60 cm, foarte bogat ramificat şi foliat; rădăcina: pivotantă dar slab dezvoltată, fuziformă, ramificată superficial, cu­loare cenuşie; tulpina: glabră, striată, groasă pînă la 3-4 mm, cu numeroase ramificaţii care pornesc adesea chiar de la bază, terminate prin inflorescenţe; frunze: în număr de 16-40, dispoziţie alternă, sînt de 2-3 ori penat-sectate cu cîte 6-10 perechi de lacinii de pînă la 0,5 cm lungime; flori: gru­pate în antodii terminale lung pedunculate (5 - 10 cm); la exterior antodiile au un involucru semiglobulos, cu 20-30, foliole pe 2 serii, ovate, verzui, cu margine membranoasă albă. Florile ligulate albe, sînt femele, la începutul înflo­ririi orizontale, apoi brusc răsfrînte. Florile tubuloase hermafrodite sînt dis­puse central, foarte numeroase (cca. 500), galben-aurii, cu corola cu 5 dinţi, 5 stamine şi un ovar cu stigmat bifurcat. Receptaculul inflorescenţei este plan la începutul înfloririi, apoi devine conic şi gol la interior; fructe: achene de 1 - 1,5 mm, puţin curbate, cu 3-5 coaste longitudinale alburii, pot fi pînă la 45 000 pe o plantă.
Prezentare
Fam. Compositae (Asteraceae). Dicotiledonată anuală care poate ierna. Plantă anuală, terofită, cu rădăcină fusiformă, bogat ramificată şi tulpină înaltă de 10-60cm, erectă sau ascendentă, striată, glabră. Frunze 2-3 penat sectate. Antodiu lat de 15-20mm cu involucru semiglobulos. Calatidiu la început semiglobulos, dar mai târziu cilindric-conic, neted, fără palei, gol pe dinăuntru. Flori tubuloase numeroase, galbene, cu corola 5 dinţată, cele radiare albe, ligulate, lungi de 4-6mm. Alchene lungi de 1-1,5mm, aproape cilindrice, puţin curbate. Înfloreşte în mai-iunie. Este răspândită de la câmpie şi până la munte. Ruderală şi segetală. Calcifugă. Eutrofă-mezotrofă. Mezoxerofilă-mezofilă.
Musețelul este o plantă erbacee, anuală, spontană, atingând o inălțime între 20 și 60 cm. și mult ramificată, cu flori grupate în capitule terminale. Marginea fiecărui capitul este ocupată de flori albe, iar în regiunea lui centrală se găsesc numeroase flori tubuloase, galben-aurii. Receptaculul capitulului, plan la începutul înfloririi devine conic și gol la interior, ceea ce permite deosebirea florilor de mușețel adevărat de florile recoltate de la specii înrudite dar care nu au proprietăți terapeutice. Mușețelul este o plantă originară din sudul și sud-estul Europei, astăzi întâlnită în aproape întreaga lume. În țara noastră are o mare arie de răspândire întâlnindu-se aproape peste tot, de la câmpie unde apare masiv pe solurile sărăturoase, pâna în toate locurile însorite și mai umede de pe lângă drumuri, căi ferate, pajiști, fânețe, cu predilecție pe solurile nisipoase ușoare.Înflorește începând cu lunile aprilie-mai până la sfârșitul lunii august, uneori înflorește și a doua uară în septembrie. Momentul cel mai prielnic pentru recoltare este atunci când majoritatea inflorescențelor au petalele marginale dispuse orizontal (Flores Chamomillae), în această fază de înflorire, florile au cel mai mare conținut în ulei esențial. Recoltarea se face numai după ce s-a ridicat roua și numai pe timp însorit, de obicei o singură dată pe an, în lunile mai-iunie.
Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-de-cimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri, costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o exagerare daca citez musetelul ca pe un „leac universal”, mai ales pentru copiii mici. Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic, dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern, musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local. Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul. Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din latinescul „mater” = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima (care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald in ureche. Aceasta „vrajitoare” facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In continuare, preotul Kunzle istoriseste: „Un tesator nu mai putea dormi decit sezind; altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat”.
Componenții principali
Această plantă conține : ulei volatil bogat în chamazulenă, substanțe amare de natură sescviterpenică, flavonoide, substanțe de natură cumarinică, colină, mucilagii, acid salicilic, fitosterine, substanțe glicozidice,acid clorogenic, camilină, vitamine, săruri minerale.
Proprietăți
- antiinflamatoare
- antiseptice
- analgezice
- antihistaminice
- cicatrizante și gastrice
- acțiune antiseptică și decongestivă anorectal
- tonic capilar
Contraindicații
Persoanelor cu micoze (ciuperci) întrucât o componentă a acestei plante și anume chamazulena, le întreține și chiar le reactivează.
Clasificare
Autotrofă-dicotiledonată anuală.
Substanţe active
Linuron, tribenuron metil, metolaclor, fluroxipir+acid 2,4D, tifensulfuron metil, glifosat, glufosinat de amoniu.
Perioada de germinare
Toamna-primavara. Germinare superficiala (pana la 0.5 cm adancime), indeosebi pe soluri umede mlastinoase.
Cotiledoane
Lungi pana la oval-latite, cu varf ascutit indoit, nepetiolate (sesile).
Frunzele adevarate
La inceput sunt simplu penate, neparoase sau putin paroase; urmatoarele frunze sunt bi sau tri penate, cu pene inguste, filiforme.
Tulpina
Verticala sau ascendenta, de obicei ramificata, nuda, cu inaltime de 40 (50) cm.
Floarea
Capitule convexe izolate, galbene si cu petale albe la baza. Florile au forma de bila, golasa, goala in interior, fara glumele.
Perioada de inflorire
mai-august.
Seminte pe planta
5.300 (1.000-10.000)
Denumire ştiinţifică
Chamomilla recutita (L.) Rauschert
Alte denumiri stiintifice
Matricaria recutita L.
Matricaria chamomilla auct.
Tripleurospermum recutita
Matricaria recutita L.
Chamomilla vulgaris K.Koch
Codul Bayer (Bayer code)
MATCH (Matricaria chamomilla)
Denumiri populare internationale (common name)
Arabic
gul-e-boonah
English
common chamomile
dogs chamomile
German chamomile
Hungarian chamomile
pinheads
scented mayweed
sweet false chamomile
scented mayweed
wild chamomile
Spanish
magarza
camomila borda
manzanilla bastarda
manzanilla de aragon
manzanilla loca
manzanilla comun
French
petite camomille
camomille ordinaire
fausse camomille
fleure de camomile
matricaire camomille
matricaire
matricaire chamomille
Portuguese
camomila
margaca-das-boticas
margaça-das-botias
Russian
romanska aptecnaja
Bulgaria
lajka
Brazil
camomila dos alemoa
camomila vulgar
mecanilha
Czechoslovakia (former -)
hermánek pravý
rumanek
Germany
Echte Kamille
Feldkamille
Kamille
Kamillenbluten
Kleinekimille
Mutterkraut
Denmark
vellugtende kamille
Egypt
babouning
Finland
kamelisaunio
kamomillasaunio
tuoksusauniot
Hungary
szekfu kamilla
India
pushpkamila
Iraq
baboon
baboonij
Italy
camomilla commune
camomilla comune
chamomilla vulgare
capomille
Japan
kamitsure
Netherlands
echte Kamille
stinkkruid
Norway
kamilleblom
Peru
manzanilla comun
Sweden
kamomill
sotblomster
sotkamomill
Turkey
makikipapatya
papatya
Serbia and Montenegro
kamilica
In scop terapeutic
Planta anuala, cu tulpina ramificata spre varf. Florile sunt mici, grupate in varful ramificatiilor, albe sau galbene. Musetelul creste mai ales in zona de campie, in zone insorite si cu umiditate ridicata, dar este si o planta des cultivata datorita calitatilor sale medicinale.
Infloreste o lunga perioada de timp din luna aprilie pana in luna septembrie. Recoltarea se face in momentul infloririi, din luna mai pana in luna august.
In scop fitoterapeutic se folosesc florile (cu exceptia celor uscate).
Remediu aromat, contine urmatoarele principii active: ulei volatil, azulen, chiamazulen, flavonoide, rezine, fitosterine, colina, matricina, acil salicilic, enina, umbeliferona, rezine, etc. Este o planta bogata in esential, cu actiune tonica asupra sistemului nervos (nervin), este antispastic, antimicrobian, antihistamic, analgezic.
Uz intern
Florile - convulsii, gastride, ulcer gastric, enterocolite, diaree, menstre dureroase (dismenoree), guturai, astm bronsic, insomnii, colici abdominale, spasme, enterite, colite, balonari, meteorism, cefalee, insuficienta hepatica, orhite, nefrite, conjunctivite, sinuzite, nevralgii dentare si faciale, infectii ale cailor respiratorii superioare - sub forma de infuzie, tinctura, ulei.
Uz extern
Florile - gingivite, abcese dentare, stomatite, hemoroizi, rani purulente, ulceratii, arsuri, foliculite, furuncule, eczeme zemuinde, fistule, vaginite, vulvo-vaginite, rani, panaritii, infectii dentare, stomatite, dureri ale bolilor reumatice, insolatie, migrene, ten iritat, ingrijirea tenului - sub forma de comprese, bai locale
Musetelul si multiplele lui intrebuintari
Denumit popular si romanita este raspandit in special in zona de ses, in locuri insorite dar poate fi gasit si printre alte plante semanate sau la margini de drumuri.
Florile de musetel le putem procura proaspete incepand din lunile aprilie - mai si pana in august sau le putem usca si pastra, folosindu- le la nevoie pentru sanatate.
Compozitie chimica
Florile contin ulei eteric(0,38- 0,81%), glucide, acizi organici, colina, vitamine (B1, C) si minerale (calciu, fosfor, zinc, siliciu, cupru, mangan, fier, etc).
Proprietatile musetelului
- Florile de musetel au proprietati antiinflamatorii, antiseptice, analgezice, antispastice, antialergice, sudorifice, emoilente, anestezice locale si cicatrizante;
- Ele stimuleaza si regenereaza tesuturile normalizand metabolismul pielii si activand epitelizarea;
- Influenteaza benefic mucoasa gastrica avand actiune antiulceroasa;
- Actioneaza activ si asupra colitelor, a inflamatiilor cailor urinare sau in cazul menstrelor dureroase;
- Tonifica parul, dandu-i reflexe blonde si actioneaza benefic asupra diverselor tipuri de ten.
Modul de utilizare
1. Infuzie dintr-o lingurita de flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 minute si apoi se strecoara. Se beau 1- 2 cani pe zi, preferabil pe stomacul gol.
Infuzia ajuta in: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite, balonari, colici abdominale, stimularea functiei hepatice, menstre dureroase, astm bronsic.
Se poate folosi si in caz de gripa dar se beau 2- 3 cani pe zi.
Inhalatiile cu infuzie au efect foarte bun asupra cailor respiratorii superioare si asupra sinusurilor.
Pot fi folosite si clisme cu infuzie pentru a inlatura starile iritative ale intestinului gros.
Atentie!
Daca in loc de infuzie se face un ceai tare atunci acest ceai in loc sa aibe un efect antispastic, el irita stomacul provocand uneori varsaturi si chiar diaree.
Iata cum printr- o mica eroare in loc sa obtinem un efect benefic putem obtine unul daunator.
2. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15- 20 minute si apoi se strecoara.
In cazul gingivitelor, abceselor dentare, stomatitelor, aftelor, infuzia calduta sau la temperatura camerei se tine in gura circa 5 minute de mai multe ori pe zi.
In cazul amigdalitelor se face gargara de mai multe ori pe zi.
Pentru tratamentul leucoreei se fac spalaturi vaginale de mai multe ori pe zi cu infuzie.
3. Infuzie din 3 linguri flori la o cana cu apa clocotita. Se lasa acoperita 30 minute, apoi se strecoara.
Se pun cataplasme cu acest ceai in ulcere varicoase, furunculoza, eczeme, rani, ulceratii, arsuri.
Florile de musetel se folosesc si in cosmetica
- Pentru tenurile uscate si ridate se pun comprese cu infuzie pe fata;
- Pentru tenurile iritate si inrosite se pun comprese cu infuzie dintr- o lingura de flori la o cana cu apa clocotita , lasata acoperita 30 minute;
- Pentru tenurile grase se pot face bai de aburi cu infuzie din doua lingurite flori la o cana cu apa in clocot.
Cum procuram florile de musetel
Ele pot fi procurate de la magazinele specializate in produse naturale. Daca florile de musetel sunt cumparate din piata este bine sa ne informam asupra locului de unde au fost culese. Trebuie evitate pajistile apropiate de sosele (caci florile se incarca cu plumb si devin toxice) precum si locurile unde au fost folosite substante toxice.
Florile de musetel se culeg in zile insorite si in timpul pranzului.
Ele trebuie uscate la umbra, in locuri curate si bine aerisite, intinse in strat subtire pe o panza curata sau pe o hartie alba.
Revistele, ziarele si tipariturile sunt contraindicate pentru uscare caci florile pot absorbi cerneala tipografica care este toxica.
In timpul uscarii se intorc din cand in cand pentru a nu se innegrii. Florile nu trebuie sa transpire, sa mucegaiasca sau sa fermenteze.
Florile uscate se pastreaza in pungi de hartie sau cutii de carton. Borcanele si pungile de plastic sunt contraindicate caci in ele plantele transpira.
Florile uscate se pot folosi timp de doi ani de la recoltare dupa care se arunca.
Mod de folosire
- prepararea ceaiului: se opareste 1 lingurita (cu vrad) de flori de musetel cu 1 litru de apa si se lasa sa stea putin.
- adaos la baie: pentru baile in cada se iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentru baile fetei si spalatul parului cite 1 pumn plin de flori de musetel; cantitatea respectiva sa opareste si se lasa sa „traga”
- comprese: 1 litru de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu virf) de musetel, se lasa sa stea putin, se strecoara si se fac comprese calde.
- aburi de musetel: 1 lingura (cu vief) de musetel este oparita cu 1 litru de apa in clocot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop.
- perna de plante: se umple un saculet de pinza de in cu flori uscate de musetel si se insaileaza. Se inalzeste bine intr-o tiagie uscate si se aplica local.
- ulei de musetel: se umple o sticla pina la git, fara a se indesa, cu flori proaspete de musetel culese in soare si se toarna peste ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile. Sticla se lasa, bine astupata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frigider!
- alifie de musetel: 200 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frige ceva si se adauga 2 miini de flori proaspete de musetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. Se amesteca, se acopera si se pune totul peste noapte intr-o incapere racoroasa. A doua zi se incalzeste inca o data usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in. Din experienta a reiesit ca cel mai bine se procedeaza astfel: Se pune o bucatica de pinza de in intr-o sista, aceasta se fixeaza peste un vas cu cioc si se stoarce. Pasta alifioasa este amestecata apoi uniform, dupa care se toarna in borcane curate.
Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-0 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-1 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-2 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-3 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-4 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-5 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-6 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-7 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-8 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-9 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-10 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-11 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-12 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-13 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-14 Musetel - Chamomilla recutita - Matricaria chamomilla-15