Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL BURUIENILOR

Datura stramonium inapoi
Denumire populara: Ciumafaie

Denumire stiintifica: Datura stramonium
Planta ierboasa anuala cu radacina fusiforma. Tulpina erecta, inalta de 20-100 cm, simpla sau in jumatatea superioara rami 111i84b ficata. Frunzele, lung petiolate sunt dispuse altern si sunt ascutite la varf, cu dinti rari pe margini. Florile sunt albe, au 5 petale unite intre ele in forma de palnie, inconjurate de un caliciu umflat, terminat cu 5 dinti. Fructul este o capsula mare, acoperita cu ghimpi ce se deschide la maturitate prin 4 valve. Este comuna in toata tara in regiunea de campie.
Importanta farmaceutica prezinta frunzele, Stramonii folium si semintele, Stramonii semen, ce contin alcaloizi, mai ales hiosciamina (alcaloidul principal in perioade de inflorire a plantei), scopolamina si atropina. Au proprietati calmante, narcotice si antispasmodice, fiind intrebuintate in medicina in combaterea bolilor respiratorii.
Planta anuala de primavara tarzie sau de vara. Planta matura are radacina pivotanta, tulpina neparoasa, fistuloasa. Flori solitare, 6-10 cm lungime, cu caliciu tubulos, corola in forma de palnie. Fructul este o capsula tepoasa. Toate partile plantei sunt toxice.
Increngatura
Magnoliophyta
Clasa
Magnoliopsida
Ordinul
Solanales
Familia
Solanaceae
Genul
Datura
Specia
Datura stramonium
Descriere
Este o plantă cu frunze mari, ovale, inegal şi dur-dinţate. Florile sunt mari (7-10 cm) şi albe, cu corola în formă de pâlnie. Fructul este o capsulă mare, spinoasă, la maturitate s e desface în 4 valve până la bază.
Denumire populara
Ciumafaie
Sinonime
Datura inermis, Datura stramonium var. chalybea, Datura tatula.
Denumire stiintifica
Datura stramonium (fam. Solanace)
Denumiri populare
Bolundare, buruiana bolunda, buruiana de capul cânelui, ciumahaie, ciumafaia cucului, ciuma fetei, durhan, laur, laur porcesc, mar ghimpos, matraguna gunoiului, nebuneala, tatura, turbar, etc.
În traditia populara
Frunzele crude, dar mai ales palite în foc, se puneau pe rani si taieturi, ca sa traga puroiul.
Apa de pe frunze se folosea contra durerilor de ochi.
Cu decoctul frunzelor se spalau umflaturile, iar cu ele se faceau oblojeli.
Se fierbeau si se puneau în oblojeli la dureri de gât.
Se mai folosea contra durerilor de picioare, ale reumatismului. Semintele se puneau în rachiu de drojdie, cu care se frecau bolnavii si apoi se "pripeau" la soare sau pe lânga foc.
În alte zone se faceau bai sau spalaturi tot pentru reumatism.
Dozata cu grija se folosea intern. Se puneau seminte. Se pisau sau frunze pisate cu apa, ori samânta pisata sau radacina, puse în rachiu.
În tinutul Botosanilor, pentru diaree cu sânge, se lua o maciulie, care are mai multe despartituri cu seminte negre, se lua samânta dintr-o despartitura, se ardea, se facea praf care se împartea în 9 parti, din care 8 se aruncau, iar cea ramasa se împartea în trei, luându-se în trei dimineti cu putin rachiu. Plamadita în alcool, se întrebuinta contra herniei. Din partile aeriene se faceau bai în ascita. Se mai folosea pentru combaterea artritei si astmului bronhic.
Ceaiul din frunze de laur, cu frunze de mesteacan, afin si traista ciobanului, se folosea la diabet, luându-se de 3 ori pe zi, înainte de mâncare.
Compozitia chimica
Contine alcaloizii daturina cu hiosciamina, atropina si scopolamina, leucina, acizii aspartic, cisteic, glutamic, (enzime, acizi organici- oxalic, malic, citric, fumaric, succinic, aconitic, lactic), ulei eteric, saruri minerale, etc.
Proprietati
Frunzele si semintele sunt antiasmatice, antimalarice, antiinflamatoare, antispastice mai ales în afectiunile gastrice.
Datorita scopolaminei în cantitate mica are si o actiune calmanta asupra sistemului nervos central.
Se mai citeaza rezultatele deosebite obtinute în boala Parkinson.
Mod de preparare si administrare
-Pulbere din frunze: se va lua doar cântarit farmaceutic câte 0,5 g din 4 în 4 ore.
-Decoct din 0,5 g frunze uscate si maruntite fierte pentru 10 minute în 250 ml apa. Se strecoara. Aceasta cantitate se va consuma în 24 ore.
-Tigari din frunze: în combinatie cu frunze de tutun (la o tigare nu se va pune mai mult de 0,5 g de frunze de ciumafaie (sunt la farmacie tigari antiasmatice).
Toxicitate
Toate partile plantei sunt otravitoare pentru om. Semnele intoxicatiei sunt în ordinea urmatoare: halucinatii, voma, tulburari de vedere, accelerarea pulsului, accelerarea respiratiei, febra în general mare, urmate de paralizie si moarte.
Se pot folosi doar sub supraveghere medicale si se respecta dozele.
Se utilizeaza la urmatoarele afectiuni: afectiuni gastro-intestinale, astm, bube, dureri de gât, dureri de ochi, dureri de picioare, nervozitate, paraziti intestinali,(clisme), rani, reumatism, taieturi.
Contraindicatii
Nu se supradozeaza deoarece poate produce dereglari stomacale sau chiar intoxicatie. În cazul intoxicatiei se va administra carbune medicinal, sub forma de praf luat cu lingurita. În lipsa se poate lua lapte cât mai mult care se va bea. Se poate consuma caldut.
Denumiri populare
Alaur, arici, bolandarita, bolundare, buruian, buruiana bolunda, buruiana ca capul cainelui, cimohaie, ciumafaia cucului, ciuma fetei, ciumafoaie, ciumare, corcuta, cornuta, durducan, iarba dracului, laur, laur porcesc, loar, mandraguna, mar ghimpos, mar spinos, marul porcului, maslog, matraguna, matraguna gunoiului, nebunarita, nebuneala, papuc, parul porcului, pleasca, pocnitoare, porc, porculet, purcei, sarsalan, tatura, turbaciunea cainelui, turbare, turbare cornuta, turbarie
Pentru astm bronsic
Decoct: din 0,5 - 1 g frunze la 200 ml de apa. Se beau 2-3 cani pe zi. Se mai folosesc frunzele uscate si pisate, sub forma de pulbere (0,2- 0,6 g) in 24 h.
Denumire stiintifica preferata
Datura stramonium L. (1753)
Alte denumiri stiintifice
Datura inermis Juss. ex Jacq
Datura tatula L. (1762)
Datura stramonium var. tatula (L.) Torr. 1824
Datura pseudostramonium Sieb. Bernh. Tromms 1933
Stramonium vulgatum Gart. Fruct. et Sem. 1791
Datura stromonium var. chalybea W.D.J. Koch, nom. illeg.
Codul Bayer (BAYER code)
DATSL (Datura stramonium var. tatula)
DATST (Datura stramonium)
Denumiri populare internationale (common name)
Arabic
datoora
tatoora
English
jimsonweed
jamestown-weed
mad-apple
stinkwort
devils trumpet
common thornapple
Spanish
belladona del pobre
peo de fraille
chamisco
cajon del diablo
chamico grande
manzana espinosa
datura manzana
estramonio
French
belladone
concombre a chein
conchombre diable
stramonie commune
datura stramonie
herbe des taupes
pomme epineuse
Portuguese
quinquilho
figueira do inferno
estramanonio
figueire do inferno
Brazil
mamoninha brava
estrasmónio
zabumba
mata zombando
trombeteira
sia branca
bem casado
Bhutan
dhaturo
nyangmo-throkchang
Germany
Stechapfel
Indonesia
kecubung lutik
kecubung wulung
Italy
stramonio comune
indormia
Japan

shirobanachosenasagao
Lebanon
daturah
nafir
Netherlands
Doornappel
Norway
piggeple
Poland
bielun dziedzierzawa
Sweden
spikklubba
Thailand
lampong
Ciumafaie - Datura stramonium-0 Ciumafaie - Datura stramonium-1 Ciumafaie - Datura stramonium-2 Ciumafaie - Datura stramonium-3 Ciumafaie - Datura stramonium-4 Ciumafaie - Datura stramonium-5 Ciumafaie - Datura stramonium-6 Ciumafaie - Datura stramonium-7 Ciumafaie - Datura stramonium-8 Ciumafaie - Datura stramonium-9 Ciumafaie - Datura stramonium-10 Ciumafaie - Datura stramonium-11 Ciumafaie - Datura stramonium-12 Ciumafaie - Datura stramonium-13
Parteneri: Toner-shop