Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL DAUNATORILOR

Agriolimax agreste inapoi
Denumire populara: Limaxul cenusiu

Denumire stiintifica: Agriolimax agreste
Daunator polifag, foarte vorace. La legume, ataca varza, conopida, salata, castravetii, tomatele, ardeii, fasolea etc., preferential localizându-se pe frunze la care distruge tesuturile dintre nervuri. Atac în vetre bine delimitate cu aspect de pasunat. Dupa formarea capatânii verzei, larvele si adultii patrund printre frunze, cauzând gelificarea tesuturilor si reducerea valorii lor comerciale. Daunator nocturn, frecvent în anii cu primaveri si veri umede si racoroase, se retrage ziua în sol, pentru a se apara de uscaciune. În timpul deplasarii, lasa pe sol o secretie vâscoasa care, în contact cu aerul, devine pergamentoasa, simptom dupa care atacul poate fi depistat si în lipsa daunatorului.
Denumire ştiinţifică
Agriolimax agreste / Deroceras agreste (Linnæus, 1758)
Descriere
Iernează sub formă de ou şi mai rar ca adult. Primăvara, începând cu luna mai, apar melcişorii rezultaţi din eclozarea ouălor de iarnă, ei ajungând la maturitate la jumătatea lunii iulie. Melcişorii generaţiei a doua apar începând cu a doua jumătate a lunii august, se hrănesc cu organele vegetative ale plantelor, se maturează treptat, devin adulţi, se împerechează şi în a doua jumătate a lunii octombrie depun ouă, formă sub care dăunătorul iernează.
Plante atacate şi mod de dăunare
Dăunătorul este polifag, hrănindu-se cu specii de plante cultivate şi spontane, atacul producându-se la nivelul tuturor organelor plantelor (subterane şi supraterane). Frunzele şi celelalte organe vegetative prezintă perforaţii de forme şi mărimi diferite, rădăcinile plantelor putând fi consumate în întregime. Ca urmare a atacului plantele se usucă. Plantele sunt acoperite, mai ales la nivelul frunzelor, cu un mucus alb-lucios.
Prevenire
A)VĂRZOASE: strângerea manuală a limacşilor după ploaie sau în timpul nopţii la lumina electrică;
B)LEGUME RĂDĂCINOASE: a)arături de toamnă contribuite la diminuarea pagubelor, prin crearea unor condiţii de mediu mai puţin favorabile pentru formele de iernare; b)respectarea tehnologiilor de cultură, densitatea prea mare de plante pe unitatea de suprafaţă creând condiţii optime pentru dezvoltarea limacşilor;
C)CĂPŞUNI: strângerea manuală a limacşilor după ploaie sau în timpul nopţii la lumină electrică.
Este un melc fara cochilie care poate  atinge la maturitate 30-40 mm lungime. Corpul lunguiet, ingustat posterior, asemenea unui picior musculos, colorat  in galben-albicios pina la cafeniu-deschis, este brazdat de numeroase dungi si/sau pete negricioase. Aparatul bucal prezinta o piesa zimtata. In cazul limaxului corpul are si rol de organ locomotor. Acesta are un rol important in deplasare (tarare). In urma lui va ramane o dara de mucus alb si lipicios. In zona capului sunt prezente doua perechi de ‘tentacule’ : cele superioare prezinta in zona apicala organul vazului, iar cele inferioare au un rol predominant tactil.
In general este un daunator nocturn, extrem de sensibil la medii uscate (ziua, larvele si adultii se retrag in straturile de suprafata ale solului, in zone umede si umbrite).  In zilele cu umiditate crescuta si cer noros,  limacsii pot aparea pe plante chiar si-n timpul zilei. In conditiile climatic specific tarii noastre, limaxul poate avea 2-3 generatii anuale. Ierneaza in pamant la adancimi de 30-50cm adancime, stand nemiscat si incetinindu-si ritmul functiilor vitale. Larvele apar in lunile aprilie-mai (la o temperatura de 8-10 grade Celsius parasesc locurile de iernat). Specie polifaga, ataca semintele in germinare, frunzele (salata, varza), radacinile (morcov, patrujel, pastarnac), inflorescentele si fructele (capsuni).
Printre dusmanii naturali ai limacsilor se numara soparlele, broastele, unele pasari si mamifere (ariciul, chitcanul, cirtita).
Limaxul adult are corpul alungit, de 30-50 mm, ascuţit posterior, de culoare galbenă-albicioasă, longitudinal şi dorsal are un desen în formă de reţea. Capul este ornat cu două perechi de tentacule, ochii fiind situaţi pe tenta-culele lungi. Scutul este redus, anterior rotunjit şi cu striuri fine.
Mantaua întrece în lungime o treime din corp marginile anterioare şi posterioare sunt rotunjite. Pneumostomul este delimitat de un inel îngust, de culoare mai deschisă.
Larvele
Larvele sunt asemănătoare cu adulţii, dar de talie mai mică; oul de limax este sferic, de la culoarea albă până la cenuşiu, prezenţa lui în culturile de varză este semnalată de mucusul alb-lăptos pe care îl lasă în urma lui.
Biologie - ecologie
Limaxul de grădină iernează sub formă de ou, ce este depus în sol la 3-4 cm adâncime. Din aceste ouă, primăvara devreme apar larvele când temperatura solului ajunge la 8-10ºC. O femelă depune în medie 400-600 de ouă. Incubaţia durează 20 de zile, iar maturizarea larvelor este de 40-60 de zile, apărând două trei generaţii într-un an de zile.
Modul de dăunare
Este o specie polifagă hrănindu-se cu plante din flora spontană şi de cultură. Limaxul de grădină se hrăneşte cu boabe în germinaţie şi plante aparţinând unor familii diferite de leguminoase, graminee, chenopodiacee.
Cu ajutorul radulei, dăunătorul roade neregulat, frunzele, rădăcinile, tuberculii sau chiar fructele, în care sapă cavităţi sau galerii. Limaxul este o formă noctuidă, sensibilă la uscăciune, din acest motiv el preferă locurile umede şi răcoroase. La vărzoase, melcul de grădină pătrunde printre frunze, cauzând gelificarea lor, iar din acest motiv se depreciază valoarea comercială a produsului.
Pentru pescuit
Pot fi prinsi si prin montarea in gradina, in locurile ferite de lumina, umbroase si racoroase, a unor ghivece sau cutii  asezate cu deschizatura in jos, pe o piatra sau un lemn, astfel incat prin spatiul ramas liber sa poata patrunde un limax adult. In interiorul cutiilor putem pune si un servetel imbibat in bere. Se verifica in fiecare dimineata. Limacsii culesi se pot pastra in camara sau beci, in borcane cu capacele gaurite. In interiorul borcanelor putem pune si o frunza de salata sau varza.
In perioada 15iunie-15 iulie, alaturi de mormoloci, limacsii reprezinta varianta castigatoare in lupta cu cleanii capitali. De obicei se foloseste o lanseta telescopica de 5-7m lungime, o mulineta cu tambur fix si capacitate redusa (100m-0,18mm), un fir monofilament cu diametrul de 0,14-0,16mm si o pluta cu portanta medie (2-5g).
Combatere
Limitarea densităţii sub pragul de dăunare prin aplicarea de măsuri preventive şi curative cum ar fi: măsurile agrofitotehnice care contribuie la reducerea numărului de melci, arătura de toamnă care contribuie la limitarea numărului de populaţii prin creare unor condiţii de mediu mai puţin favorabile pentru formele de iernare, prelucrarea repetată a solului şi administrarea de îngrăşăminte chimice, pentru a se grăbi maturarea plantelor de varză, recoltatul manual din cultura de varză a melcilor. Se recomanda insecticid omologat (vedeti detalii in programul Pesticide v.2.). Se combate de regula cu administrare pe sol, doza fiind dependenta de gradul de infestare a culturilor. Folosind produse de soc, la 24 de ore de la tratament se obine o mortalitate a limacsilor de peste 90%. Pragul economic de daunare (numarul de indivizi începând de la care este necesara aplicarea tratamentului) este de 1-2 limacsi/ mp.
Agriolimax agreste - Limaxul cenusiu-0 Agriolimax agreste - Limaxul cenusiu-1