Contactati-ne Contactati-ne
. RECOMANDA UNUI PRIETEN

. ABONARE NEWSLETTER
. IMAGINI DIN PROGRAM

PESTICIDE - GHIDUL DAUNATORILOR

Diabrotica virgifera inapoi
Denumire populara: Viermele vestic al radacinilor de porumb

Denumire stiintifica: Diabrotica virgifera
Acest dăunător periculos al porumbului, originar din America Centrală, a fost semnalat pentru prima dată în România în anul 1996, la Nădlac, în județul Arad.
Din momentul apariției pe teritoriul României, dăunătorul s-a răspândit treptat, astăzi fiind prezent în multe dintre județele țării (Arad, Timiș, Caraș-Severin; Bihor, Sălaj, Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Cluj, Mureș, Harghita, Alba, Hunedoara, Sibiu, Gorj, Vâlcea, Argeș, Mehedinți, Dolj, Olt), extinzându-se în continuare spre est.
Dăunătorul face parte din ordinul Coleoptera, familia Chrysomelidae, adulții prezentând dimorfism sexual (femelele se deosebesc de masculi pein aspectul exterior), lungimea corpului fiind cuprinsă între 4,2 – 6,8 mm. Corpul adulților are culoare galben-verzuie, dimorfismul sexual constând în aceea că femelele prezintă pe elitre (aripile superioare chitinoase) 3 benzi longitudinale de culoare neagră, în timp ce la masculi elitrele sunt aproape în întregime de culoare neagră. Oul este de formă ovală, are culoare gălbuie, lungimea fiind de 0,5 mm. Larva este subțire, cu lungimea de până la 13 mm, de culoare albicioasă, capul fiind de culoare neagră.
În țara de origine, insecta prezintă 1 – 2 generații pe an. În România are o singură generație pe an, iernând în stadiul de ou, depus de către femele în sol, la adâncimea de 15 – 20 cm, în jurul rădăcinii plantelor de porumb. Larvele încep să apară la sfârșitul lunii mai, hrănindu-se cu rădăcinile plantelor de porumb. Adulții își încep apariția la sfârșitul lunii iunie, fiind prezenți până către jumătatea lunii octombrie. În tot acest interval, adulții se hrănesc cu polenul plantelor de porumb, cu mătasea știuleților, dar și cu parenchimul frunzelor, provocând mici rosături liniare, dispuse longitudinal, între nervuri. După ce ajung la maturitate, adulții se împerechează, femelele depunându-și ouăle în sol, la locul de hrănire, adică în lanurile de porumb.
Periculozitatea dăunătorului constă, în principal, în atacul larvelor asupra rădăcinilor plantelor de porumb. La atacuri puternice, sistemul radicular al plantelor este distrus, înregistrându-se fenomenul de cădere a plantelor. Acest fenomen de cădere, chiar dacă este urmat de revenirea plantelor la poziția verticală (așa numitul „gât de lebădă”), îngreunează foarte mult recoltarea mecanizată a culturii, plantele căzute reprezentând, în fapt, pierderi reale de producție. Dacă populația de adulți este numeroasă, atacul acestora asupra mătăsii știuleților, înainte de fecundare, poate determina reduceri semnificative de producție, mai ales în loturile semincere.
În consecință, periculozitatea viermelui vestic al rădăcinilor de porumb (Diabrotica virgifera virgifera Le Conte) constă în aceea că, este un dăunător specific porumbului, evoluția sa biologică fiind în strânsă dependență de plantele de porumb și, din acest motiv, la infestări puternice, pagubele se pot ridica la nivele îngrijorătoare.
Această dependență foarte strânsă a dăunătorului de platele de porumb, reprezintă însă și punctul forte al acțiunilor de prevenire a atacului și de limitare a pagubelor.
Denumire englezeasca
Western corn rootworm.
Raspandire
In vestul tarii, dar sporadic s-a semnalat si in alte zone.
Descriere
Adultul are corpul oval alungit, cu dimensiuni cuprinse intre 4,4-4,6 mm masculul si 4,2-6,8 mm femela, de culoare galbuie-verzuie. Elitrele masculului sunt brune, cu partea posterioara mai deschisa, iar ale femelei sunt bine evientiate de trei benzi de culoare neagra. Ouale sunt ovale, de 0,5 mm, de culoare galben deschis la depunere, devinind ulterior galbene brunii. Larva are lungimea cuprinsa intre 10-18 mm. Are forma alungita, subtire, de culoare alba, cu capsula cefalica mai inchisa. Al noualea segment abdominal al larvei prezinta in partea dorsala o pata inchisa la culoare. Prezinta trei varste larvare.
Mod de daunare
Adultul se hraneste la început cu limbul foliar, pe care-l perforeaza sub forma unor dungi longitudinale în lungul nervurilor. In perioada înfloririi, atacul se extinde la matase si polen. Uneori sunt consumate boabele din vârful stiuletelui, aflate în faza de lapte. Adultii pot migra apoi pe culturile de porumb însamântate mai târziu.
Larvele se hranesc cu radacinile de porumb, cauzând scurtarea acestora. Ca rezultat al acestui mod de atac, radacinile nu mai pot sustine plantele, astfel ca acestea au tendinta de îndoire spre sol. Plantele cu radacinile distruse în proportie de 50% prezinta o tulpina îndoita caracteristic sub forma de ,,gât de lebada”.
Daunatorul Diabrotica Virgifera Virgifera Le Conte (viermele vestic al radacinilor de porumb) face parte din increngatura artropoda clasa insecta ,ordinul, coleoptera, subfamilia chrysomelidae, familia galerucidae, genul diabrotica, specia diabrotica virgifera le conte 1868, subspecia diabrotica virgifera virgifera le conte 1868.
In anul 1868, Le Conte, in Colorado (SUA) a descris o noua specie de insecte si a numit-o Diabrotica Virgifera Virgifera Le Conte. Genul diabrotica cuprinde 338 de specii, 300 dintre ele sunt prezente in america de sud si america centrala , iar 35 de specii se afla in america de nord. Dintre speciile mentionate importanta majora prezinta diabrotica virgifera si diabrotica barberi. In europa a fost semnalata doar diabrotica virgifera (ioana grozea, 2003).
Daunatorul diabrotica virgifera virgifera este originar de pe continentul american fiind introdus accidental in europa in anul 1992 in yugoslavia (serbia) (mentionat de perju 1995, palagesiu 1995, )
Evolutia daunatorului in culturile de porumb din europa dupa cean mirela,2004 si aduse la zi conform datelor oepp sunt urmatoarele: iugoslavia serbia(1992), croatia(1995), ungaria(1995), romania(1996), bosnia hertegovina(1997), bulgaria(1998), italia (1999), elvetia(2000), slovacia(2000 ), ucraina ( 2001)    franta ( 2002), austria(2002), cehia(2002), anglia (2003) olanda(2003), belgia(2003) si spania( 2003)
O activitate foarte intensa a acestui daunator a fost semalata in 2004 in ungaria, romania, bosnia hertegovina, bulgaria, italia, franta, marea britanie si slovacia.; in 2005 in ungaria, italia, romania, bosnia hertegovina, bulgaria si slovacia iar in 2006 in ungaria, romania, bosnia hertegovina, bulgaria, italia, maria britanie, slovacia si polonia ( dupa iwgo)
In Romania, viermele vestic al radacinilor de porumb a fost semnalat pentru prima data in anul 1996 in judetul Arad, comuna Nadlac, langa frontiera cu Ungaria. De aici a inaintat tot mai mult in interiorul tarii raspandindu-se in aproape toate judetele, astfel: arad, timis, caras severin, mehedinti(1997), bihor, hunedoara (1998), dolj (1999), satu-mare, salaj, alba, gorj, olt (2000), ilfov, suceava(2002), hunedoara, bistrita nasaud, cluj(2003) (dupa cean 2004) si harghita, muers, valcea iar in 2005 maramures dupa laboratoul central de carantina fitosanitara 2005.
Viermele vestic al radacinilor de porumb (diabrotica virgifera virgifera le conte) are in tara de origine sua 1-2 generatii pe an iar in europa in urma cercetarilor efectuate de camprag (1993-1994 in iugoslavia) si grozea ioana(1998-2002 in timis) s-a stablit ca in romania are o generatie pe an.
Cercetarile referitore la biologia,  morfologia si ecologia insectei, in conditiile din tara noastra, au stabilit ca specia este monovoltina, diapauza fiind de ou de iarna in sol.(grozea ioana 2003).
Cercetariile si monitorizare acestui daunator continua deoarece dupa instalarea sa in teritoriu insecta migreaza anual 25-50 km. Se prognozeaza ca daunatorul va migra in continuare in zona sud-est, cuprinzand cea mai intinsa si mai favorabila regiune de cultura a porumbului din tara noastra - baraganul. De aici insecta se va raspandi spre moldova, ucraina etc. In 10 ani daunatorul se va instala definitiv in europa, producand pagube insemnate.
Morfologie: diabrotica virgifera virgifera este o specie de coleoptere de dimensiuni mici, apare dimorfism sexual intre adulti. Masculul are dimensiuni cuprinse intre 4,4-6,6mm, culoarea corpului este galbuie-verzuie, iar elitrele de culoare galben-verzui, cu partea posterioara neagra.  Femela este mai mare decat masculul, avand dimenisiuni de 4,4-6,8 mm iar elitrele de culoare galbui-verzui cu trei dungi longitudinale negre. Oul este de forma este ovala cu dimensiuni de aprozimativ 0,5 mm si culoare culoare galben-pal. Larva este de tip oligopod, de culoare alba cu capsula cefalica mai inchisa, si dinensiuni cuprinse intre 10-18 cmpupa este de tip libera, cu o lungime de aproximativ 12-14 mm. Este adapostita intr-un cocon format din grauncior de pamant (grozea, 2003).
Ierneaza in stadiul de ou, in solurile cultivate cu porumb, primavara apar larvele care se hranesc cu radacini de porumb; dupa cateva luni larvele se deplaseaza la suprafata solului pregatindu-se pentru impupare. La putin timp dupa aparita pupelor apar si adulti. Dupa o hranire intensiva a acestora cu fruze, matase, polen si stiuleti are loc copulatia. Femelele depun ouale in solurile cultivate cu porumb, iar ciclul de dezvoltare se repeta.
Ciclul biologic (se intelege succesiunea tuturor stadiilor de dezvoltare ou, larva, pupa si adult)
Stadiul de ou - durata acestui stadiu este de aproximativ 10 luni, femelele incep sa depuna ouale la sfarsitul lunii iulie –inceputul lunii august.
Stadiul de larva - larvele apar dupa eclozarea oualor, aparitia lor fiind esalonata. Cel mai mare numar de larve se poate gasi la o adancime de 15cm; dezvoltarea larvelor cuprinde trei varste: varsta i-a, varsta a-ii-a si varsta a-iii-a. Dupa grozea aparitia larvelor este esalonata incepand cu prima decada a lunii mai pana in prima decada a lunii august.
Stadiul pupal - larvele mature se deplaseaza spre straturile superioare ale solului unde se transforma in pupa (ninfa)
Stadiul de adult - adultii de diabrotica virgifera virgifera sunt prezenti in culturile de porumb din tara noastra din prima decada a lunii iunie pana in prima decada a lunii octombrie. Dupa aparitie adultii raman in camp unde se hranesc. Cel mai adesea se gasesc pe frunzele si matasea porumbului. Copulatia se realizeaza la o saptamana dupa aparitia acestora. In medie femelele pot sa supravietuiasca trei luni si depun aproximativ 1000 oua. Adancimea de depunere a oualor este cuprinsa intre 15-35 cm. (grozea, 2003).
Plante atacate si mod de daunare
Plantele preeferate: din datele din literatura de specialitate si obsevatiile proprii, rezulta ca sunt atacate cu preponderenta porumbul si anumite specii din familia cucurbitaceae.
Modul de daunare a adultilor: primii adulti aparuti se hranesc cu frunze de porumb. Atacul foliar consta in roaderea limbului sub forma unor dungi longitudinale, de-a lungul nervurilor. In jurul rosaturilor, frunzele se ingalbenesc si se usuca. Limbul foliar poate fi vatamat atat pe partea superioara cat si pe cea inferioara, neexistand preferinte pentru una din epiderme. In perioada infloririi, adultii se hranesc cu matase si polen. Acestia pot consuma partial sau in totalitate matasea unui stiulete. In urma consumarii partiale a matasii, stiuletele prezinta doar un smoc redus ce pare a fi retezat cu foarfeca lipsa matasii duce la formarea unor stiuleti cu numar redus de boabe. Dupa inflorire adultii se hranesc cu frunze, boabe in -faza de lapte- situate in partea superiora a stiuletelui si uneori chiar cu matase bruna.
Modul de daunare al larvelor: larvele se hranesc cu radacini cauzand scurtarea acestora. Ca rezultat al acestui mod de atac, puterea radacinilor scade, nu mai pot sa sustina planta, astfel ca pantele au tendinta de indoire spre sol. Larvele distrug complet atit radacinile secundare cat si radacinile primare. Plantele tinere prezinta o tulpina indiota caracteristic, sub forma de -gat de lebada-.
Prevenire
a) tratarea seminţelor înainte de însămânţare;
b) administrarea de îngrăşăminte azotoase, care cauzează o înaltă mortalitate în rândul viermelui-rădăcinilor.
Combatere
Este foarte important de stiut ca pentru a preveni atacul daunatorului, diabrotica virgifera virgifera rotatia culturilor este una din cele mai importante metode. Cea mai eficienta metoda este rotatia culturilor si cultivare porumbului in ani succesivi si pe suprafete intinse este considerata principala cauza a raspandirii acestui daunator, recoltarea timpurie a porumbului pentru siloz reduce considerabil numarul larvelor in anul urmator, aratura de toamna urmarid astfel distrugerea oualor existente in sol, fertilizarea cu azot contribuie la dezvoltarea si regenenerarea radacinilor.
Fertilizarea cu azot este o masura eficienta, nu conduce la scaderea numarului de larve care ataca, dar determina reducerea pagubelor intrucat favorizeaza dezvoltarea si regenerarea sistemului radicular. (ghizdavu,2004)
Folosirea de plante capcana in scopul atragerii daunatorilor pe suprafete mici sau pe un numar redus de plante, apoi distrugerea lor. Adultii de diabrotica virgifera virgifera, sunt atrasi de plante din fam.cucurbitaceae, aceasta fiind o masura eficienta.
Folosirea hibrizilor rezistenti in cazul daunatorului diabrotica virgifera virgifera este o masura eficienta, dar se afla in stadiu de cercetare. In acest sens utilizarea porumbului transgenic a demonstrat capacitatea  de protectie impotriva larvelor.
Utilizarea microorganismelor patogene (virusi, bacterii, ciuperci) care cauzeaza imbolnavirea si moartea insectei. In combatarea daunatorului porumbului diabrotica virgifera virgifera s-a folosit specia de bacterie bacillus thuringiensis. Din cele 350 specii de ciuperci entomopatogene cea mai importanta e beauveria bassiana care paraziteaza peste 100 specii de daunatori.
Daca nu se respecta masurile agrotehnice este necesara combaterea chimica, aplicata impotriva adultilor, in perioada de maturatie sexuala si in timpul pontei cat si impotriva larvelor.
Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-0 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-1 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-2 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-3 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-4 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-5 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-6 Viermele vestic al radacinilor d porumb Diabrotica virgifera-7