Viermele prunelor este un daunator foarte periculos care produce pagube la prun. Viermele prunelor ataca mai ales prunul, dar si ciresul, piersicul, caisul.Fructele atacate se recunosc dupa picaturile cleioase ce se scurg prin orificiul de patrundere al larvelor. Fructele atacate cad si ...

Viermele merelor este un daunator extreme de periculos care produce pagube la mar, par, gutui, nuc si castan. Viermele merelor ierneaza in stadiul de larva, sub frunzele cazute pe sol, in crapaturile scoartei, in ambalajele de depozitare a merelor, in depozite, etc. Prezinta in general 2...

Acest dăunător periculos al porumbului, originar din America Centrală, a fost semnalat pentru prima dată în România în anul 1996, la Nădlac, în județul Arad.Din momentul apariției pe teritoriul României, dăunătorul s-a răspândit treptat, astăzi fiind prezent...

Gândacul paros (Epicometis hirta) este o insecta care distruge organele florale în timpul înfloritului, putând compromite, de exemplu, cultura de capsun la un atac sever. La rapita, daunele cele mai mari sunt produse de adultii care ataca elementele florale. Atacaul este...

Paduchele lanos este unul din cei mai periculosi daunatori ai marului, dezvoltand 8-12 generatii pe an, in functie de zona si de conditiile climatice. Ierneaza in stadiul de larva varsta I si II a, pe ramuri, tulpini si lastari; si ca forme radicicole in zona coletului. Atacul se manifesta pe...

RaspandireIn special in sudul si estul tariiDescriereAdultul are corpul oval, de 11-13 mm lungime, de culoare bruna.Capul triunghiular. Antenele constituite din 5 articule. Pronotul aproape hexagonal. Scutelul foarte dezvoltat egal in lungime cu abdomenul, cu o carena in partea mediana si cu...

Viermele roşu al paiului (Haplodiplozis marginala), este un dăunător periculos, a cărui prezenţă este semnalată mai frecvent pe terenurile grele, argiloase din judeţele Argeş, Teleorman, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Olt; serecomandă evitarea monoculturii şi recoltarea mai timpurie a...

Specie polifaga cu cca. 120 de plante gazda din flora spontana si de cultura. La legume, ataca tomatele, ardeii, vinetele, fasolea, bamele, bobul, nautul, etc. Larvele tinere de vârsta I si II se dezvolta pe aparatul foliar, iar începând cu vârsta a III-a ele patrund...

Viespea neagra a prunelor ataca prunul si mirobolanul. La fructele tinere, larvele rod samburii, iar pe masura intaririi lor se hranesc cu pulpa, in care sapa cavitati ce contin resturi de hrana si excremente. Fructele atacate nu se mai dezvolta si cad. O larva distruge 3-6 fructe.Corpul viespii...

Viespea merelor depune oua in caliciul florii (cate unul intr-o floare). Larvele rod galerii rotunde, largi, uneori inconjurate de un cerc negru, in pulpa fructului, iar apoi distrug semintele.Fructele atacate de viespe au cavitati rotunjite, iar in exterior par strangulate. Cad inainte de...

Paduchele cenusiu al prunului (Hyaloplerus pruni) ataca in prima jumatate a verii frunzele si lastarii de prun si de alte samburoase. In urma atacului, lastarii se inchircesc, iar frunzele se incovoaie sub greutatea indivizilor si capata culoarea alb-cenusie. Au 3-5 generatii pe an, dintre...

Denumire ştiinţificăTarsonemus fragariaeDescriereIernează ca femelă adultă în frunzele de la baza rozetei şi în muguri. Spre sfârşitul lunii martie femelele hibernante părăsesc locurile de iernare şi depun ouă pe organele aeriene ale plantelor. În intervalul...

Denumire ştiinţificăAgrotis segetumDescriereAre două generaţii pe un an şi iernează ca larvă în sol, la 25-30cm adâncime.Plante atacate şi mod de dăunareEste un dăunător polifag, atacând peste 80 specii de plante, pagube mari cauzând culturilor de cereale,...

Denumire ştiinţificăMamestra brassicaeDescriereAre două generaţii pe an şi iernează ca pupă în stratul superficial al solului.Plante atacate şi mod de dăunareDăunătorul este polifag, atacă varza, conopida, muştarul, dar se întâlneşte frecvent şi pe plante medicinale. Larvele...

Denumire ştiinţificăMelolontha hippocastaniDescriereAdultul se diferenţiază de Melolontha hippocastani prin talia mai mică, prin culoarea corpului mai roşcată şi mai ales prin forma pigidiului, care este mai îngroşat la vârf. Adulţii zboară, cu 1-3 zile mai târziu decât...