Buruiana anuala, dioica, ce se inmulteste prin seminte. Are un miros neplacut. Planta toxica.Plantă erbacee otrăvitoare cu tulpina ramificată, cu frunze opuse şi cu flori verzui, dispuse în spice, folosită în scopuri medicinalePrefera soluri bigate in humus si in substante nutritive,...

Buruiana din familia Cruciferae, anuala, hibernanta, raspandita in zone calde si uscate. Prefera soluri bogate in substante nutritive si in calciu, lutoase spre luto-nisipoase.Plantă glabră cu frunzele sinuos dinţate.Epoca de germinarePrimavaraCotiledoaneLatite, maciucate pana la cordate, cu...

Este o buruiană volubilă, frecventă prin terenurile cultivate şi pârloage. Buruiana anuala cu inmultire prin seminte, cu radacina fusiforma, ramificata, adanca. Se confunda inainte de inflorire cu volbura (Convolvulus arvensis). Prefera solurile bogate in substante nutritive, moderat...

Daunatorul ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, la baza mugurilor sau intre solzii acestora. Primavara, adultii migreaza pe muguri, frunze si flori. In locul unde se produc intepaturile apar pete mici de culoare galben-albicioasa. Daca atacul este foarte puternic frunzele capata o culoare...

In conditiile din tara noastra, musca suedeza are doua generatii, in mod normal: de primavara si de vara. Generatia de primavara produce daune in culturile cerealiere de primavara (grau, orz, ovaz). Larvele generatiei de vara se dezvolta la baza tulpinii, deasupra ultimului nod, sau chiar in...

O alta musca care este probabil sa va cauzeze probleme in aceasta perioada este musca cenusie a cerealelor. Adultul seamana cu musca comuna dar are 6 – 7 mm lungime, cu un corp de culoare galben-brun sau gri. Larvele sunt albe si au intre 10 – 12 mm.Ciclul evolutivIn ceea ce priveste...

Aspect40-60 mm lungime; corpul este de culoare maro închis; constituţia corpului se aseamănă mai mult cu cea a unui rac decât cu cea a unei insecte, din cauza platoşei gâtului, care este lungă şi robustă; capul, privit de sus, are un aspect triunghiular; pe el sunt inserate...

Este unul dintre cei mai raspânditi acarieni ai vitei de vie, prezent in aproape toate podgoriile din tara. Ierneaza ca femela adulta in crapaturile scoartei si sub solzii mugurilor bazali.Calepitrimerus vitis, principalul daunator al plantatiilor viticole din centrul TransilvanieiSpecia...

Viermele prunelor este un daunator foarte periculos care produce pagube la prun. Viermele prunelor ataca mai ales prunul, dar si ciresul, piersicul, caisul.Fructele atacate se recunosc dupa picaturile cleioase ce se scurg prin orificiul de patrundere al larvelor. Fructele atacate cad si ...

Viermele merelor este un daunator extreme de periculos care produce pagube la mar, par, gutui, nuc si castan. Viermele merelor ierneaza in stadiul de larva, sub frunzele cazute pe sol, in crapaturile scoartei, in ambalajele de depozitare a merelor, in depozite, etc. Prezinta in general 2...

Acest dăunător periculos al porumbului, originar din America Centrală, a fost semnalat pentru prima dată în România în anul 1996, la Nădlac, în județul Arad.Din momentul apariției pe teritoriul României, dăunătorul s-a răspândit treptat, astăzi fiind prezent...

Paduchele lanos este unul din cei mai periculosi daunatori ai marului, dezvoltand 8-12 generatii pe an, in functie de zona si de conditiile climatice. Ierneaza in stadiul de larva varsta I si II a, pe ramuri, tulpini si lastari; si ca forme radicicole in zona coletului. Atacul se manifesta pe...

Viespea neagra a prunelor ataca prunul si mirobolanul. La fructele tinere, larvele rod samburii, iar pe masura intaririi lor se hranesc cu pulpa, in care sapa cavitati ce contin resturi de hrana si excremente. Fructele atacate nu se mai dezvolta si cad. O larva distruge 3-6 fructe.Corpul viespii...

Paduchele cenusiu al prunului (Hyaloplerus pruni) ataca in prima jumatate a verii frunzele si lastarii de prun si de alte samburoase. In urma atacului, lastarii se inchircesc, iar frunzele se incovoaie sub greutatea indivizilor si capata culoarea alb-cenusie. Au 3-5 generatii pe an, dintre...

Denumire ştiinţificăTarsonemus fragariaeDescriereIernează ca femelă adultă în frunzele de la baza rozetei şi în muguri. Spre sfârşitul lunii martie femelele hibernante părăsesc locurile de iernare şi depun ouă pe organele aeriene ale plantelor. În intervalul...